Antreprenoriatul nu este pentru oricine dar poate fi pentru tine

antreprenoriat pe bune

Antreprenoriatul este cool și la modă. A te numi antreprenor este în trend și cu ajutorul internetului numărul antreprenorilor s-a multiplicat semnificativ. În acest articol însă am să mă limitez la categoria antreprenorilor pe bune. Adică cei care au și succes în ceea ce fac pe o durată care depășește sintagma succesului peste noapte, dar care într-un an sau doi se evaporă.

De ce acest articol?

Fac parte din categoria antreprenorilor pur sânge cum s-ar spune, sau cu pedigree. În sensul că de mic copil făceam acele lucruri pe care le regăsești în biografiile antreprenorilor înnăscuți. Apoi am traversat toate acele etape “aventuroase” de afaceri.

Unele soldate cu eșec, încheiate prea repede din lipsa de disciplină și strategie al antreprenorului tânăr. Altele soldate cu succes și încheiate prin exit. Am avut afaceri singură, în parteneriat, sau din umbră ca și advisor în faza de Start-Up.

În plus, am avut și am acces la alte zeci de afaceri prin programele de coaching pe termen mediu-lung în care am ajuns să cunosc toate aspectele business-ului în cauză. În paralel am lucrat cu și mai mulți manageri, CEO, oameni din conducere, care nu toți erau antreprenori.

Pentru a completa experiența de pe teren am studiat succesul încă din 2001. Astfel, am reușit să-mi formez o imagine cât de cât echilibrată despre aspectele antreprenoriatului și mai ales despre mindset-ul antreprenorului de success.

Antreprenoriatul nu este un hobby

A fi antreprenor este extraordinar pentru persoanele potrivite. Dar poate deveni o corvoadă pentru ceilalți.

Provocarea vine din lipsa unei educații adecvate în domeniu, respectiv a unei informări pe masură – încă din primele faze. Cei mai mulți dintre cei care doresc să urmeze această cale se identifică sau visează la povești de succes precum Google, Facebook și alte nume de mega succes.

Cum e viața din spatele coperților de magazine Forbes este mai puțin interesant și astfel se pune accent pe ultima pagină a unui drum lung – atunci când totul pare ușor, obținut peste noapte.

Companiile de succes date ca exemple și care rulează peste tot cu regularitate ca și modele de succes reprezintă o infimă parte din numărul afacerilor globale. Dar prezentarea în sine creează iluzia că reușita este accesibilă pentru oricine.

Antreprenoriatul în cifre

Hai să vorbim în cifre. Am sa încep cu cele americane, pentru că este țara făgăduinței. Nu-i așa? Unde antreprenoriatul și mai ales încurajarea afacerilor este un mod de viață.

În timp ce în România micul antreprenor este sufocat de birocrație și taxarea rapidă a tuturor greșelilor (majoritatea fără intenție și din neștiință sau naivitate), în America dacă îți plătești taxele poți avea o enormă flexibilitate în felul în care-ți desfășori afacerea, ai parte de stabilitate legislativă, fiscală și numeroase alte beneficii.

La noi toate se pot schimba peste noapte și nici măcar lucrurile de bază nu sunt clare. De exemplu în România lui 2018 încă nu există o procedură vamală standard de la o livrare la alta. Cât despre documentația vamală ea nu doar că diferă de la un transportator la altul, dar de la un transport la altul și în funcție de vameși, relații vamale și cum se scoală ei de dimineață.

Ca să nu mai vorbim de lista lungă de documente. Nu știu dacă mai există o altă țară care mai are cerințele noastre vamale. Poate Congo, habar nu am. Cei care se ocupă de import-export nu au viață ușoară.

Dar stai, acesta este doar un exemplu infim pe un singur sector de activitate. Doar ca să ilustrez că suntem la distanță solară de cum funcționează antreprenoriatul American. Dar nici chinezii nu mai sunt departe.

Deci, pe tărâmul făgăduinței peste 50% din afaceri mor în primii patru ani. Și foarte aproape de acest procent se află și motivul numărul unu: incompetența în antreprenoriat.

Reținem, incompetență în America, unde oricine de mic crește cu acest suflu antreprenorial. Dintre cele care rezistă pe piață doar 40% fac și bani în sens de profit, 30% ies pe zero și alte 30% sunt pe minus. Deci treaba nu este chiar așa de roz precum pare.

Procentele de succes se îmbunătățesc pentru antreprenorii aflați la a doua sau a treia tentativă. Deci experiența contează, iar un eșec antreprenorial anterior este văzut favorabil, inclusiv pentru finanțările bancare, comparativ cu cineva care nu a făcut niciodată așa ceva și care probabil visează să facă următorul Amazon.

În plus, astăzi poți avea orice companie de succes, dar dacă nu inovezi în continuu riști să devii foarte repede un dinozaur. Ca să avem o perspectivă istorică: din cele 500 de companii care figurau în Forbes în 1955 mai sunt astăzi 60. Celelalte probabil “au expirat” mergând pe drumul dinozaurului.

Dacă înainte media de viață a unei companii cotate la bursă și în top era de 33 de ani acum este în scădere continuă cu o estimare de 14% până în 2026. Se prognozează ca în următorii 10 ani, 50% din companiile cotate la bursă vor dispărea. Inclusiv nume mega celebre astăzi, dar care au avut o creștere artificială prin infuzie continuă de capital, nu s-au adaptat la viteza actuală, sau nu au un Jeff Bezos ca și fondator CEO.

Aceasta este realitatea în cifre, care nu are scopul de a descuraja antreprenoriatul ci de a încuraja informarea și luarea deciziilor în cunoștință de cauză.

Revenind pe meleaguri romanesti procentele sunt asemănătoare, în jur de 50% pentru afacerile care eșuează în primii 4 ani. Asta și pentru că procentul antreprenorilor la noi este mult mai mic față de Statele Unite. Dar vine noul val de curajosi așa că rămâne să vedem datele acumulate în anii care vin.

În plus, la începutul anului statisticile au arătat o creștere a procentului de suspendare a activității cu >130%. Și să nu uităm, cele care sunt în picioare nu sunt toate profitabile.

Concepții greșite

Pentru a dezvolta puțin imaginea bazată pe realități am să exemplific câteva concepții frecvent întâlnite despre antreprenori și antreprenoriat.

1) Antreprenorul face ce vrea

Există antreprenori care fac ce vor. Sunt de două categorii. Cei falimentari, sau cei care au ajuns atât de sus încât iși pot permite. A doua categorie are un drum lung de străbătut până acolo.

Dacă Richard Branson face ce vrea este pentru că are un imperiu atât de mare și manageri buni sub el că iși poate alege activitățile. Chiar și așa, Richard Branson este unul dintre cei mai activi antreprenori, constant stimulat de haos.

2) Ești propriul tău șef

Asta completează cumva primul punct. Problema e că în această postură nimeni nu-ți dă liber. Astfel că majoritatea antreprenorilor muncesc mult peste media angajaților și dacă-l cităm pe Simon Sinek, “mănâncă ultimii.”

3) Construiești un business apoi ai venituri pasive și tu stai la plajă tot restul anului

Dacă gândești astfel, fie nu-ți place să muncești, fie nu faci ceea ce-ți place. Un antreprenor de succes nu poate sta la plajă prea mult timp pentru că se plictisește.

Mindsetul antreprenorial nu are nimic de a face cu lenea.

Cât despre veniturile pasive, acestea sunt în mare parte utopice. Chiar și un bestseller ajunge nevândut dacă nu se investește în promovare sau conținutul său nu mai este de actualitate.

Veniturile pasive pot veni din investiții în alte afaceri. Atunci când ai pariat bine și cei care fac treaba știu ce fac. Dar probabil mai ai și alte 5 afaceri în care ai investit și care nu sunt în aceeași situație.

Sau din bursa cu acțiuni deștepte ținute pe termen lung. Vorbim aici de 7-10 ani, nu de day trading sau de vânzări în momente de panică și în crizele ciclice. Pentru ultima variantă recomand ultima carte a lui Tony Robbins, Unshakeable – unde este întreaga esență a succesului din bursă preluată de la greul greilor, Peter Mallouk, singurul om din istorie cotat trei ani consecutivi ca analistul financiar numărul unu de Barron’s.

Concluzie

Dacă te atrage idea de antreprenoriat ține cont că ai șanse să reușești dacă te înhami la ceea ce urmează.

Probabil o perioadă nu vei avea concedii, vei munci de câteva ori mai mult ca oamenii tăi, și în tot acest timp va trebui să-ți menții atitudinea încrezătoare și pozitivă.

Ai nevoie de un plan bun de afaceri, despicat în piese mici de puzzle, și să fii rapid de flexibil pentru a nu fi depășit, respectiv să găsești alternative viabile la probleme. Mai ales astăzi cu tehnologia care nu stă să aștepte pe nimeni.

Și foarte important, să obții rezistență la eșec, stres, umilințe diverse, negativitate și multe “nu-uri”.

Cel mai mult te va ajuta să faci ceva în zona în care ai experiență, dar și pasiune, sau pură plăcere. Pentru că este cea mai simplă metodă de a putea trece peste cele enumerate mai sus. Cei mai de succes antreprenori sunt îndrăgostiți de proces și nu de profit. Dacă începi cu profitul în minte probabil că nu se va termina prea bine toată povestea.

Și mai urmează aspectul de perspeverență. Aici majoritatea afacerilor eșuează, nu au răbdare să culeagă rodul muncii lor – abandonând mult prea repede – chiar dacă afacerea era viabilă și avea potențial de succes. Am făcut și eu asta, chiar de mai multe ori.

Dacă faci ce-ți place, aduci valoare pieței, devii vizibil ca și brand pe online și construiești zi de zi, tu poți avea tot ce-ți dorești, dar e posibil să se întâmple peste 3, 5, 10 ani; nu ieri.

Așa că ai răbdare. Din schema vieții tale 5 sau 10 ani sunt nimic. Mai ales dacă ești tânăr. Ca să nu uităm că astăzi media de viață crește de la an la an, tot datorită tehnologiei. Iar dacă ești tânăr mai ai câteva vieți de trăit de acum înainte.

Singura șansă a unui tânăr antreprenor să compenseze lipsa de experiență este să muncească și să învețe foarte-foarte-foarte mult. Preferabil cu cât mai puține weekenduri și vacanțe.

Sau dacă nu și nu, atunci antreprenorul tânăr poate să parcurgă ruta mult cunoscută. Adica după câteva afaceri eșuate are toate șansele să-i iasă.

No comments yet.

Leave a Reply